#foodreviews – episodul 8 – Allegria – Republicii

Allegria de pe Republicii (acolo unde era fosta farmacie non-stop) clădire istorică de altfel, s-a deschis anul trecut cu destul de mare publicitate. Atât de mare că am fost si eu anul trecut şi a fost hit&miss… adică unele lucruri erau foarte bune, altele “meh” sau chiar catastrofale. Între timp am înţeles că s-a schimbat şi chef-ul care acum e italiano vero şi am zis să fac review mai ales că restaurantul e destul de în vogă, şi în general ai nevoie de rezervare pentru a prinde masa.

Designul mi s-a părut chiar bun, cumva au reuşit să îmbine clădirea în stil baroc cu elemente frumos restaurate care arată fosta destinaţie a clădirii (farmacie şi spital) cu minimalism şi restaurant modern high-end… nu pare o combinaţie bună, dar mie mi-a plăcut. Dar eu nu mă pricep la design, deci mnah… să trecem la lucrurile importante.

Servirea

Politicoasă dar… mediocră aşa… pentru un restaurant generic mergea, pentru pretentii de high-end…eh… se putea mai bine… poate am fost noi ghinionisti… mai uitau o băutură, sau că am cerut zahăr, sau chestii d-astea… dar cât timp sunt politicoşi (defapt politicoase că erau doar chelneriţe) şi problema se rezolvă, nu pot fi foarte supărat. Nu e un motiv pentru care să nu mergi la restaurant, dar clar se putea şi trebuia să fie un pic mai bine.

Aperitiv – Tartar de biban

IMG_20160514_151758-2

Prezentarea… simplă dar OK…  sigur se putea face o prezentare mai bună. Iar rucola… ok… m-am plictisit să spun ca rucola e o păpădie amară care nu aduce aproape niciodată nimic în plus. Are zero aromă doar gust amar. Serios, de ce ar vrea cineva rucola la ceva? Stiu că e la modă, ştiu că bucatarie italiana… stiu ca aduce culoare verde in farfurie la un cost extrem de redus… dar totusi… astept momentul ala de sinceritate cand toata lumea va spune “da bah, rucola e nasoala, e comestibila, potential sanatoasa, dar hai sa n-o mai mancam pentru ca nu are gust bun”. Sa ne intelegem, asta nu e neaparat vina restaurantului sau a bucatarului, acum pare aproape un sacrilegiu sa faci orice salata cu tenta italiana fara sa pui multa rucola in toate restaurantele (si nu doar din Romania), poate sunt eu nebun si nu imi place mie, dar vreau sa vad persoana aia care imi spune “da bah, mancarea asta e mult mai buna daca pui multa rucola in ea” si apoi sa o vad ca o si mananca si nu o lasa in farfurie cum fac toti oamenii normali.

Asa, trecand peste prezentare, sa revenim la preparatul in sine.

Prima surpriza neplacuta: fix in prima imbucatura de peste luata era un os destul de serios… daca eram jurat la masterchef sau ceva de genul era momentul de rating maxim cand tranteam farfuria de podea si sesizam politia pentru tentativa de omor ce a facut-o bucatarul impotriva gatului meu de panseluta. Dar nu e cazul. Am filetat suficienti pesti ca sa stiu ca treaba asta se poate intampla oricat de atent ai lucra, desigur in general nu ar trebui sa se intample, ar trebui sa fie o greseala care se mai intampla si ea uneori, nu o regula, dar ca sa fie clar nu voi depuncta preparatul pentru asta. Pentru ce voi depuncta insa preparatul e lipsa de curaj. Mi-au adus un peste crud taiat marut, mi-au adus o bucata de lamaie, cateva capere, garnitura de germeni de ceapa si rosii cherry plus decor de rucola (refuz sa cred ca ala e destinat consumului uman). Desigur, ai cam toate incredientele pentru un tartar de peste bun, si oarecum exista o logica in a nu pune sarea si lamaia prea din timp (aceste ingrediente “gatesc” pestele) dar e ca si cum ai cere un sandvis si cineva ti-ar aduce ingredientele (paine, unt, sunca, cascaval, mustar… acum hai pune-le tu impreuna sa  nu zici ca eu ti-am stricat sandvisul). La tartarul de vita e chiar oarecum normal sa fii intrebat daca il vrei preparat sau sa ti-l prepari tu in farfurie si sa primesti ingredientele. La cel de peste e prima data cand vad, si daca tot ma lasa sa-l prepar eu singur atunci voiam si niste ceapa rosie tocata, usturoi tocat, poate niste bucati de peste afumat tocat marunt… adica daca tot il fac eu, lasa-ma sa fiu creativ…

OK, as minti daca as spune ca rezultatul final (dupa ce am adaugat lamaie, sare, piper, germeni de ceapa, ulei) nu a fost delicios… dar cumva obliga clientul sa isi faca propria mancare. Nu zic sa nu ii acorde aceasta sansa daca clientul doreste asta, dar stiu multi oameni care ar fi gustat din preparat asa cum e, ar fi decretat ca e nasol ar fi pus furculita jos si gata, esti in restaurant, nu in bucatarie, nu esti obligat sa stii sa gatesti. Altfel pestele era calitativ, germenii de ceapa mergeau bine (in general se foloseste ceapa normala tocata marunt, dar chiar era o combinatie interesanta cu germeni de ceapa).

Fel principal – Fajitas de pui cu guacamole si lipie

13227059_1043696188998790_7464316411321966355_n

Trecand peste (sau poate chiar din cauza) aspectului de Mickey Mouse al farfuriei, platingul e foarte reusit, desigur fajita deobicei serveste pentru a umple acea lipie, dar cine vrea sa manance un fel de shaworma mexicana intr-un restaurant elegant?

Prima chestie pe care am gustat-o a fost guacamole-ul… care era defapt avocado care s-a intalnit cu un blender si cam atat. Posibil sa fi pus cantitati minime de ulei, sare si lamaie dar acestea nu se simteau. Ceapa tocata si usturoiul lipseau cu desavarsire (sau erau foarte bine ascunse) desi nu retin sa fi vazut reteta de guacamole fara aceste ingrediente asta ca sa nu mai vorbesc de consistienta prea cremoasa (ar trebui sa mai existe si bucati mai mari de avocado, nu doar pasta). Sotia mea a pus usturoi din sosul de usturoi aferent unui alt preparat (pulpe de pui crocante cu cartofi si sos de usturoi), a mai pus sare, si deja guacamole-ul era chiar bun… dar in continuare sustin ca trebuie sa se faca o diferenta clara intre cursuri de gatit si restaurante. La restaurante (mai ales cele cu pretentii) o mancare ar trebui sa fie foarte buna exact asa cum ajunge pe masa, hai ca daca mai e nevoie de un pic de sare si piper nu e grav, dar aici era o pasta de avocado fara nici un gust la care ii lipseau ingrediente esentiale.

Fajita in sine… alta mancare (de pui)… spre perfecta… puiul bun, legumele gatite corect, sosul usor picant extrem de bun, absolut nimic de reprosat, sosul de iaurt mergea bine langa, o mancare extrem de reusita. Pacat ca lipiile erau si ele nesarate, fara gust, si guacamole-ul a trebuit reparat cu ingrediente care in mod normal nu erau disponibile pe masa, dar mancarea in sine a fost exceptionala.

Fel principal – Rasol de vita cu legume si hrean.

IMG_20160514_154240-2

Pe langa mancarurile “trendy” adica paste, fructe de mare, peste si alte chestii de genul, restaurantul ofera si o sectiune “retro” unde au ciolan, costite si… rasol de vita cu hrean… Chiar imi era dor de unul bine facut si a fost chiar o surpriza placuta. Am gasit si destul de multa maduva in os… yummm… e un preparat extrem de simplu dar totodata delicios… carnea de vita extrem de frageda, gustoasa, maduva in os… singurul lucru pe care nu l-am inteles a fost alaturarea cu legumele (foarte corect facute de altfel, trase la tigaie si delicioase). Nu mi se parea ca mergeau langa un rasol cu hrean… si nu eu am facut aceasta alaturare ci asa era preparatul in meniu. Mie mi s-ar fi parut ca langa un rasol ar fi mers doar paine prajita si poate niste muraturi, dar poate sunt eu prea de moda veche) şi daca tot am ales din sectiunea retro, de ce am broccoli in farfurie? Probabil broccoli era cumparat la legatura duminica dimineata de la o mamaie din Piata Mare, si nu din acela globalizat cumparat de la Metro Cash&Carry. Si parca nici zucchini nu era chiar din cele mai vechi timpuri pe la tarabe.

Concluzie

Nu ma intelegeti gresit, e un restaurant bun, dar oarecum frustrant, putea fi foarte bun cu mici imbunatatiri, mancarea e buna spre foarte buna cu ingrediente de calitate, dar uneori trebuie sa ti-o faci tu buna, servirea e oarecum decenta dar te-ai astepta la mai multa atentie poate… Unele preparate au fost chiar exceptionale, in schimb (si acum si in trecut) alte preparate au fost aproape nemancabile prin felul in care au fost servite. De revenit? Clar da… imi place sa risc.

 P.S

Nu fac recenzie la ce nu mananc, si nu mananc deserturi niciodata, dar cica Tiramisu  si Carrot Cake cu caramel sarat au fost foarte bune.

Note

Servirea: 7/10
Aperitiv – tartar de biban: 7/10 (gustul final era de 8 dar nu era meritul lor)
Fel principal – Fajitas: 9/10 (cu oaresce indulgenta pentru guacamole si lipie)
Fel principal – Rasol de vita: 8/10

Raport preț/calitate – 7/10


 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s